Pecingine – cauze, simptome si tratament

pecingine-cauze-simptome-tratament

Pecingina (tinea capitis) este o infectie usoara frecventa a scalpului si a parului ce apare sub forma petelor cu cruste si a peticelor de par rupt pe cap. Boala este cauzata de o ciuperca si este cel mai adesea diagnosticata la copii.

Pecingina poate fi transmisa de la o persoana la alta prin contact direct cu o persoana infectata sau prin obiectele contaminate (pieptene, perna sau saltea). Mai rar, ciuperca se poate transmite de la un animal infectat (in special de la pisici sau caini) sau din sol. Desi exista mai multe tipuri de ciuperci care pot provoca boala, ele sunt denumite cu termenul general dermatofite.

Cine poate face Pecingine?

Pecingina poate aparea la oamenii de toate varstele, rasele si de ambele sexe.

Totusi, pecingina este mai frecventa la copii, mai ales intre varstele de 3 si 7 ani. In Statele Unite, copiii afro-americani fac boala mai frecvent decat copiii de alte rase.

De asemenea, boala este ceva mai frecventa la baieti decat la fete.

Pecingine – Semne si simptome

Locurile de pe corp unde se manifesta boala de obicei sunt:

  • Scalpul
  • Sprancenele (rareori)
  • Genele (foarte rar)

Pecingina apare sub forma uneia sau mai multor zone rotunde sau ovale acoperite de cruste gri (solzi) si este adesea insotita de pierderea parului. Zonele bolnave pot fi rosii si inflamate si pe ele pot aparea mici pustule (pungi cu puroi). De asemenea, pe suprafata scalpului pot aparea mici puncte negre, formate de firele de par rupte.

Se pot umfla anumite zone (nodulii limfatici) din spatele scalpului, urechilor, sau de-a lungul gatului.

Una dintre complicatiile pecinginii este kerion-ul, care este o umflatura mare plina de puroi, care curge. Fara un tratament agresiv, un kerion poate duce la cicatrice si la pierderea permanenta a parului. Pecingina este de obicei insotita de mancarime.

Pecingine – Reguli de ingrijire

Nu exista reguli de auto-ingrijire destul de eficiente prin care pecingine sa poata fi tratata in mod eficient.

Cateva masuri pentru a preveni pecingina:

Feriti copilul de contactul apropiat cu oamenii sau animalele infectate.

Invatati copiii despre pericolele folosirii in comun a pieptenilor, periilor, palariilor si a accesoriilor de par.

Cand trebuie sa contactati medicul

Contactati medicul de familie sau un dermatolog daca fiul sau fiica dumneavoastra are zone cu pierderi de par, mancarime, sau solzi pe scalp.

Daca cineva cu care copilul se afla in contact apropiat (frate/sora, prieten sau coleg) este diagnosticat cu pecingine, aveti grija sa examinati scalpul copilului in cautarea zonelor cu solzi.

Daca aveti suspiciuni cu privire la o anumita zona, duceti copilul la medic pentru un consult profesional.

In cazul in care medicul pune diagnosticul de pecingine, duceti la medicul veterinar animalele din gospodarie ca sa va asigurati ca nu au vreo infectie dermatofita. Daca veterinarul descopera o infectie, aveti grija ca animalul sa fie tratat.

Pecingine – Tratament

Pentru a confirma diagnosticul de pecingine, medicul poate preleva niste solzi de pe scalp spre a-i examina la microscop. Aceasta procedura, numita metoda preparatului KOH (hidroxid de potasiu), permite medicului sa caute semnele sigure ale unei infectii fungice. Uneori medicul va face si o cultura pentru a documenta prezenta ciupercii sau spre a descoperi exact care ciuperca a provocat pecingina.

Procedura implica:

  1. Smulgerea catorva fire de par din zonele afectate ale scalpului.
  2. Trecerea unui betisor infasurat in bumbac steril peste piele pentru a colecta material solzos si eventual puroi.
  3. Trimiterea mostrei la laborator.

De obicei, laboratorul va avea rezultatele in 2-3 saptamani. Uneori, analiza de laborator poate identifica tipul de ciuperca dermatofita care a provocat pecingina. Alteori este folosita lampa Wood pentru a cauta ciupercile. In aceasta procedura, medicul lumineaza scalpul cu o lampa neagra, iar anumite tipuri de dermatofite apar sub forma de pete galben-verzi fluorescente.

Pecingina este tratata folosind medicamente antifungice orale

Pecingina este tratata folosind medicamente antifungice orale, deoarece ciuperca invadeaza in profunzime foliculii firelor de par, unde cremele si lotiunile topicale nu pot patrunde. Tratamentul pecinginii dureaza de obicei 6-8 saptamani cu medicamente antifungice orale sau siropuri, ca: -Griseofulvin -Terbinafin -Itraconazol -Fluconazol -Ketoconazol

Sampon medicinal

Adesea medicul prescrie un sampon medicinal pentru a reduce riscul transmiterii bolii la altcineva:

  • Sampon cu sulfura de seleniu
  • Sampon cu ketoconazol.

Uneori, pecingina netratata pare sa se vindece de la sine cand copilul ajunge la pubertate.

 

One thought on “Pecingine – cauze, simptome si tratament

  1. fluconazole online says:

    Great post. I used to be checking continuously this weblog and I am
    inspired! Very useful information specially the ultimate phase 🙂 I care
    for such info a lot. I was looking for this particular info for a long time.
    Thank you and good luck.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *