Cercetătorii de la Universitatea din Cincinnati au realizat un studiu în care arată cum proteinele care sunt alimentate de energia solară pot fi folosite pentru a îndepărta antibioticele si agentii cancerigeni din râuri si lacuri într-un mod mai eficient decât tratamentele conventionale, scrie ScitechDaily. Filtrul conceput de oamenii de stiintă, compus din două proteine bacteriene, a reusit să absoarbă 64% din antibioticele aflate în apele de suprafată. În cazul tehnologiei folosite în prezent, procentul e de doar 40%. Prezenta antibioticelor în apă este dăunătoare pentru că dă nastere unor bacterii rezistente la ele si ucide microorganisme benefice ecosistemului, care suferă degradare laolaltă cu lantul alimentar. Virusii si bacteriile cauzatoare de boli devin mai numeroase, în alte cuvinte, în timp ce sănătatea apelor curgătoare si lacurilor se deteriorează. Asa că noul nano-filtru, care este mai mic în diametru decât firul de păr al omului, ar putea avea un impact considerabil asupra sănătătii ecosistemelor acvatice, din moment ce prezenta antibioticelor în apă afectează si sistemul endocrin al pestilor, păsărilor si al altor animale. În mod surprinzător, filtrul este compus din unul din elementele care potentează efectul dăunător al bacteriilor rezistente la medicamente, si anume pompa proteică AcrB. Potrivit cercetătorilor, astfel de pompe sunt, pentru bacterii, un fel de dispozitive de evacuare selectivă a deseurilor. Oamenii de știintă au inversat sistemul – “în loc să îi pompăm afară, pompăm compușii în interiorul protoveziculelor”. La asta s-a adăugat o proteină bacteriană sensibilă la lumina soarelui, Delta-rodopsină, care îi asigură lui AcrB energia necesară pentru a muta antibioticele.