Nevoiti sa purtam mastile de gaze peste tot?

Aerul curat este esenţial pentru sănătatea noastră. Studiile arată că poluarea aerului, cauzată de activităţile industriale şi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a populaţiei, mai ales pentru persoanele care locuiesc în zonele urbane, adică pentru aproape 80% dintre europeni. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii şi a unor probleme respiratorii grave, precum astmul. În fiecare an, în Europa, gradul de poluare a aerului contribuie la decesul prematur a circa 370.000 de persoane şi reduce, în medie cu 8 luni, speranţa de viaţă a fiecăruia dintre noi. În cazul locuitorilor zonelor grav afectate de poluare, speranţa de viaţă se poate reduce cu până la doi ani.
Bucureştiul se numără printre oraşele care nu-şi protejează cetăţenii de poluarea aerului cu particule în suspensie, PM10. Concluzia aparţine Comisiei Europene, care ne ameninţă chiar cu Curtea Europeană de Justiţie, dacă edilii Capitalei nu vor lua măsurile impuse. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti (ANPM) susţine, însă, că aerul din Bucureşti este bun de respirat, mai ales în ultimii doi ani, când limitele maxim admise nu au fost depăşite. O întrebare rămâne, însă, fără răspuns. Dacă din 2010, staţiile de monitorizare a aerului au nevoie de reparaţii, iar, în prezent, două dintre ele nu funcţionează, cum reuşeşte agenţia să raporteze date complete pe calitatea aerului.
În Capitală, calitatea aerului este măsurată  cu ajutorul a opt stații fixe în zona București-Ilfov: o stație se află la Balotești, una la Măgurele, o alta la Lacul Morii, trei stații industriale în Drumul Taberei, Titan și Berceni și două stații de monitorizare a traficului la Mihai Bravu și Cercul Național Militar.
Staţia de monitorizare a aerului din Mihai Bravu este însă închisă de la începutul anului 2014, iar cea de la Lacul Morii măsoară, în prezent, doar monoxidulul de carbon, prelevatoarele de PM 10 fiind duse la reparat. Cu toate acestea, ANPM susţine că, potrivit măsurătorilor făcute pentru particulele în suspensie, deşi au fost înregistrate, în anii anteriori, depăşiri ale valorilor-limită atât anuale, cât şi zilnice, în ultimii ani valorile, concentraţiilor sunt într-o scădere accentuată.
”În 2014 doar staţia Mihai Bravu a fost închisă, din cauza nefuncţionării echipamentelor. Celelalte staţii au avut cel puţin un echipament de monitorizare funcţional. În anul 2013 (ultimul set de date validate şi certificate), nu au mai fost depăşite concentraţiile medii anuale de PM 10, însă au existat mai mult de 35 de zile cu depăşiri ale valorilor-limită zilnice la două staţii de monitorizare (Măgurele şi Lacul Morii)”, a explicat Gabriel Ciuiu, şeful staţiilor de monitorizare de la ARMB.
Pe hârtie, saltul este semnificativ. În 2011, potrivit aceloraşi măsurători efectuate de ANPM, la staţia de la Lacul Morii, au fost înregistrate 69 de zile cu depășiri ale pulberilor în suspensie, iar, în 2013, poluarea cu PM10 a scăzut la aproape jumătate, în condiţiile în care limita maximă admisă de zile cu depășiri, pe an, este de 35.

Aceste scăderi s-au înregistrat, datorită planurilor de management a calităţii aerului în Bucureşti, dar şi datorită programului Rabla care a scos din uz maşinile vechi, motivează Gabriel Ciuiu. Raportările ANPM, în mare, nu par credibile pentru Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, care a realizat în 2011 un studiu pe calitatea aerului din Bucureşti.

Bucureştenii inhalează lunar 273 de tone de praf pe km pătrat

În toată această tevatură, deocamdată, rămâne un singur păgubit, şi acela este bucureşteanul de rând care vara, pe stradă, inspiră praf amestecat cu noxele din trafic şi, în funcţie de afecţiunile pe care le are, se alege cu o agravare a bolilor respiratorii sau cardiace. Bucureştenii inspiră zilnic resturile gazoase şi cancerigene emise de cele aproximativ peste 2,5 milioane de automobile din oraş. 70% din impurităţile din aer provin din traficul auto. Conform statisticilor Ministerului Mediului, bucureştenii inhalează lunar 273 de tone de praf pe kilometru pătrat.
”Străzile ar trebui spălate, mai ales vara, când maşinile lasă praf în urma lor. Am observat însă în sectorul 2, unde locuiesc, că străzile sunt spălate cu predilecţie atunci când plouă. Am probleme respiratorii, iar vara, uneori, simt nevoia, când stau în staţie, să-mi acopăr nările care mi se usucă de praf. Iar în casă, chiar dacă stau cu geamurile închise mobile se albeşte de praf la câteva zile”, spune Elena Gheorghe care locuieşte în intersecţia Doamna Ghica din cartierul Colentina.
În cartierul Drumul Taberei, lucrurile sunt şi mai complicate, mai ales de când au început lucrările la metrou, iar copacii au fost tăiaţi în zonele în care se defăşoară lucrările. Este mult praf de la lucrările la noua linie de metrou. “Ne intră praf în apartamente, iar pe stradă, în zona lucrărilor, când trec maşini se ridică nori de praf. Vara, am observat, că frunzele copacilor care au rămas netăiaţi se albesc de praf. Cartierul nostru era vestit pentru spaţii verzi şi aer curat, acum, însă, vara, trăim pe şantier, alături de cei care efectuează lucrările”, a spus Carmen Popescu, care locuieşte în zona Moghioroş din cartierul bucureştean, Drumul Taberei.